Drept de dispozitie - Atribut al dreptului de proprietate constand in prerogativa proprietarului de a instraina bunul sau de a constitui asupra lui drepturi reale in favoarea altuia (drept de dispozitie juridica) precum si de a consuma sau de a distruge, chiar fara folos, lucrul ce-i apartine, suprimandu-i existenta sau modificandu-i functionalitatea (drept de dispozitie materiala)
