Eroare - Falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil.
In functie de gravitatea si efectele pe care le produce, eroarea poate fi:
- eroare-obstacol (care impiedica formarea actului juridic civil; se mai numeste si eroare distructiva de vointa; poate cadea asupra naturii actului - error in negotio, sau asupra identitatii obiectului - error in corpore);
- eroarea-viciu de consimtamant (falsa reprezentare a realitatii ce cade asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului - error in substantiam, sau asupra persoanei contractante - error in personam; nu este distructiva de vointa, nu inlatura consimtamantul, ci doar il viciaza);
- eroarea indiferenta (falsa reprezentare a unor imprejurari, care sunt insa mai putin importante la incheierea actului juridic civil; nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil).
Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentate distingem:
- eroarea de fapt (falsa reprezentare a unor situatii faptice, in momentul incheierii actului juridic civil, situatii care privesc obiectul actului, valoarea, cocontractantul);
- eroarea de drept (necunoasterea existentei sau cunoasterea inexacta a continutului unui act normativ sau norme juridice).
In functie de gravitatea si efectele pe care le produce, eroarea poate fi:
- eroare-obstacol (care impiedica formarea actului juridic civil; se mai numeste si eroare distructiva de vointa; poate cadea asupra naturii actului - error in negotio, sau asupra identitatii obiectului - error in corpore);
- eroarea-viciu de consimtamant (falsa reprezentare a realitatii ce cade asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului - error in substantiam, sau asupra persoanei contractante - error in personam; nu este distructiva de vointa, nu inlatura consimtamantul, ci doar il viciaza);
- eroarea indiferenta (falsa reprezentare a unor imprejurari, care sunt insa mai putin importante la incheierea actului juridic civil; nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil).
Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentate distingem:
- eroarea de fapt (falsa reprezentare a unor situatii faptice, in momentul incheierii actului juridic civil, situatii care privesc obiectul actului, valoarea, cocontractantul);
- eroarea de drept (necunoasterea existentei sau cunoasterea inexacta a continutului unui act normativ sau norme juridice).